După ce am blestemat toată ziua de miercuri vremea, autobuzele (în special pe cel în care transpiram de o oră), ecologiştii care recomandă autobuzele şi multe alte ţinte nevinovate, am hotărât că nu se mai poate şi trebuie să învăţ să merg pe bicicletă. Că dacă tot fac un rău naturii că îmi place să merg cu maşina, măcar să mă autoflagelez umpic, nu? Sigur, oricui am spus despre planul meu a replicat "Nu ştii să mergi pe bicicletă, OMG, WTF??!!!" Aş dori să le transmit pe această celor 300 de indivizii care mi-au servit întrebarea asta că sunt un neam de xeroxuri fără imaginaţie. Mulţumesc familiei.
Astăzi mi-am luat laterna şi pălăria de Nancy Drew şi am scos bicicleta pregătită de El la soare, să ne duelăm. Sinceră să fiu, pentru a doua încercare mă descurc destul de bine. I am a natural! De fapt, mint. E al dracului de greu să nu-ţi poţi găsi un echilibru pe două roţi fioroase, timp în care diverse părţi anatomice se strivesc de ce apucă, bicicletă, asfalt. Într-o jumătate de oră cât am avut la dispoziţie am reuşit să-mi rup o unghie şi să mă umplu de .... chestie uleioasă pe picioare dar a meritat pentru că am pedalat în echilibru câte 5-6 metri de vreo 5-6 ori.
Înainte de încălecarea efectivă mă şi visam pedalând ravisantă spre birou, pe podul Băneasa într-o dimineaţă de mai, surâzătoare la gândul că, uite, am timp să ajung şi la Starbucks la Victoriei să îmi iau un Peppermint Mocha Twist Frappucinno fiindcă merg cu bicicleta! Aş fi purtat ceva verde deschis, moale şi sandale cu toc, pentru că pot. În coşulet, o gentuţă de paie şi 2 mere roşii.
Dar pe cine încerc să păcălesc! Eu nu mănânc fructe, decât ciocolată şi carne. Nici paiele nu-mi plac în mod deosebit şi nici nu am vreo rochie verde. Cât despre traversarea podurilor de pe DN1 cu bicicleta dimineaţa, nu pot să spun decât PFFFFF!!! praf cu boi...
Totuşi, ăia 5-6 metri au fost foarte drăguţi...
25 iunie 2009
13 iunie 2009
Mulţi nu sunt smart
Din când în când conduc un Smart frumos, nou, albastru, cu cutie automată, 85 de cai la o greutate de fulguleţ, acoperiş panoramic, absolut delicios, o parchez oriunde, la propriu, ocup jumătate de bandă şi mai arată şi ca o bombonică. Şi atunci de ce sar toţi ţiganii la piaţa Crângaşi să mă întrebe Cât ai prins cu el? Hai bagă-te că e loc dăştul. Asta o parchezi în buzunar/ o întorci pe loc/ o speli în chiuvetă. Sau şi mai bine, orice agarici care ţine locuri de parcare, mirosind a rom şi aurolac remarcă uşor nemulţumit Noooo, asta nu e maşină. Nu, nu... mie îmi place bemveurile, să bag blană. Nici nu vreau să mă gândesc atunci la ce exemplare au maşini în ţara asta. Mă rog, poate vorbesc la nervi :) Mi-e frică numai să nu audă maşina ce vorbesc oamenii pe la spatele ei şi să-mi intre in depresie, fiind extrem de feminină, zic. Ce bine e să ai blog girly, să te plângi pe el. Nu ştiu cum rezistă altele.
În altă ordine de idei, mă gândeam să nu mai scriu atât de mult despre filmele pe care le văd, ca să nu las impresia puţinilor cunoscuţi care îmi citesc blogul că numai la asta se rezumă ieşirile mele. Because it's not! Uite, aseară de exemplu am fost la o galerie de artă şi chiar mi-a plăcut un tablou, m-a atins ca să spun aşa. Apoi am luat la pas Arthur Verona că era Street Delivery şi pornisem înlăcrămată de emoţie la gândul că o să fie cineva cu cookies şi cupcakes pe acolo dar am înţeles eu greşit ziua. Neverdmind, mi-am potolit foamea la clubul Home unde au mai nou şi bucătar şi unde recomand oricui să meargă fiindcă aşa sunt eu draguţă şi fără legătură cu faptul că deşi am ajuns la jumătate de oră după închiderea bucătăriei, tot s-a aranjat de un sandwich club imens cu cartofi copţi. Din ciclul PUPPY EYES! even cats have them :">
Dar nu pot să postez fără să menţionez cel mai nou film produs exclusiv pentru şi de dragul femeilor. Este vorba despre ultimul Terminator. Forget SATC!, Terminator are de toate, mai ales pe Mr. Big.
Weekend bun!
În altă ordine de idei, mă gândeam să nu mai scriu atât de mult despre filmele pe care le văd, ca să nu las impresia puţinilor cunoscuţi care îmi citesc blogul că numai la asta se rezumă ieşirile mele. Because it's not! Uite, aseară de exemplu am fost la o galerie de artă şi chiar mi-a plăcut un tablou, m-a atins ca să spun aşa. Apoi am luat la pas Arthur Verona că era Street Delivery şi pornisem înlăcrămată de emoţie la gândul că o să fie cineva cu cookies şi cupcakes pe acolo dar am înţeles eu greşit ziua. Neverdmind, mi-am potolit foamea la clubul Home unde au mai nou şi bucătar şi unde recomand oricui să meargă fiindcă aşa sunt eu draguţă şi fără legătură cu faptul că deşi am ajuns la jumătate de oră după închiderea bucătăriei, tot s-a aranjat de un sandwich club imens cu cartofi copţi. Din ciclul PUPPY EYES! even cats have them :">
Dar nu pot să postez fără să menţionez cel mai nou film produs exclusiv pentru şi de dragul femeilor. Este vorba despre ultimul Terminator. Forget SATC!, Terminator are de toate, mai ales pe Mr. Big.
Weekend bun!
03 iunie 2009
Like of the day
Weekend-ul trecut am fost la mare, în navetă zilnică între Mamaia şi Năvodari. Am prins o Mamaia puţin răcoroasă (OK, mi-a cam plouat în saramură sămbătă!) şi fără exces de Rolls sau Bentley, deloc pustie totuşi şi voioasă. Am recitit Lorelei în câteva ore, întinsă pe un şezlong la umbră, sorbind un SOB, suferind o lobotomie de vară. Nimic nu-mi sugera că a trecut o săptămână de lucru şi agitaţie, nimic nu prevestea debutul alteia la fel. Cu picioarele în nisip, gândul îmi era pur şi simplu călător prin Iaşi, însoţit de foşnetele castanilor şi mirosul unor garoafe roşii imaginare (:)). Cartea am terminat-o la masă, în Năvodari şi finalul mi-a luat ca de obicei piuitul. Am plâns, regulamentar, cu un fel de bucurie "Ce bine că plâng la mare, să-mi usuce vântul lacrimile."
Am descoperit în Năvodari un loc pe care toată lumea de acolo părea să îl ştie, Kazeboo (get it?) unde m-am simţit foarte lejereanu şi liniştită. Cu siguranţă mă voi întoarce acolo să casc gura la toţi oamenii ăia ambiţioşi şi în formă care fac kite surfing în apropiere.
Weekend bun!
Am descoperit în Năvodari un loc pe care toată lumea de acolo părea să îl ştie, Kazeboo (get it?) unde m-am simţit foarte lejereanu şi liniştită. Cu siguranţă mă voi întoarce acolo să casc gura la toţi oamenii ăia ambiţioşi şi în formă care fac kite surfing în apropiere.
Weekend bun!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
