27 august 2009

Din nou literatură

Citesc in "320 de pisici negre", scrisă de ROB prin nu ştiu ce an, următorul pasaj despre englezul Ned Morton care vine la Bucureşti cu o hidden agenda:
"Cumpără un ziar la întâmplare şi intră în primul restaurant. Un chelner vioi — "ăsta cel puţin seamănă cu ce am mai întâlnit în alte părţi" — îi luă comanda şi Morton deschise gazeta. Căută instinctiv fotografiile starurilor de ultimă oră, actriţa sexy a sezonului, în blană somptuoasă sau costum de baie, şi criminalul sadic descoperit în sfârşit de poliţie. Fu surprins că nu le găseşte. Intrigat, apelă la cunoştinţele de franceză şi italiană şi încercă să descifreze titlurile. Se simţi din nou uimit de sobrietatea lor. Renunţă să mai înţeleagă ceva."
Let me say: AHAHAHAHAHAAA!
Eu renunţ să mai înţeleg de ce sugarul Andreei Bănică poartă chiloţi Burberry la botez în timp ce alţii cu chiloţi albi de bumbac, după zeci de ani de muncă sunt puşi pe liber şi nu-şi mai pot găsi de lucru fiindcă nu speak English, că ei au învăţat săracii numai rusă. Nu pot decât să mă trântesc pe scaun şi să zic "Pfffffffffffffffff". Şi toată ideea mi-a venit aseară în timp ce mă uitam la ştiri. De ce mă uit la ştiri, again?
Oricum, feminină fiind, nu înţeleg o grămaaaaaaadă de lucruri din seria România, România şi alte state, politica externă a României, învăţământul în România, de ce în România lumea este cum este and stuff. Dar nu mă obosesc foarte tare acum pentru că sunt atâţia oameni talentaţi care rag despre treaba asta foarte bine. De exemplu Oana Pellea. She is awesome. Plec la Atena şi nu m-am hotărât dacă mă mai întorc.

25 august 2009

Citatul zilei

"Nicăiri n'am văzut atâţia dulăi ca într'un sat românesc, - grea încercare pentru cine călăreşte pe un cal neastâmpărat" O spune Regina Maria si feminina este de acord.

Sigur, Regina Maria mai spune si alte lucruri frumoase in fraze pe care le recitesc de cateva ori ca sa ma imbalsamez bine, dar aici ne intelegem de minune :)

24 august 2009

Karma strikes again

Am avut o săptămână proastă, bătută-n cap de proastă. Atât de proastă încât am molipsit şi pe alţii. Şi avînd atâtea zile proaste consecutive, ce m-ar fi putut scoate din starea de nervi you ask?Ciocolata, of course. Sigur, nu ajunge o tabletă obosită de Heidi sau the like. Nu, în asemenea cazuri extreme se cere un desert crocant şi cald la exterior, cu un izvor fierbinte de ciocolată amăruie în interior, presărat cu zahăr pudră şi stropit alandala cu gem de fructe de pădure şi actual fructe de pădure, pe numele său Moelleux au chocolat avec fruits rouges. Cel puţin la asta te gândeşti când te afli pe malul Herăstrăului la o terasă unde te conduc la masă două piţipoance în mini pentru care oricum nu eşti de ajuns de bun şi îţi trântesc cu satisfacţie pe masă revista Luxury în care citeşti câte stele Michelin are bucătarul lor francez (TREI!!!). Dar karma vine şi îţi suflă praf în ochi până cazi în fund, după care începe să te lovească cu sfeclă udă peste ceafă până te podidesc lacrimile. Aşa că după câte ai îndurat în această ţară într-o săptamână "normală" cu 5 zile lucrătoare, fandositul ăla cu 3 stele la bord îţi aduce la masă o BRIOŞĂ obosită şi reîncălzită. Oh, cred că am o relaţie prea sexy cu stomacul meu totuşi...

06 august 2009

All set to go!

In timp ce stateam pe podul Baneasa la coada cea de toate zilele, m-am uitat prin masina mea cea noua admirativ si am simtit ca lipseste ceva. Asa ca am parfumat-o cu putin Miss Dior Cherie.